Stiti sentimentul acela cand tineti atat de mult la ceva (cineva) si pur si simplu nu vreti sa renuntati la el ?! Desi sunteti obligati de imprejurari sa renuntati voi totusi va amagiti in continuare gandindu`va ca il veti avea din nou ?! Eh, asta simt eu de ceva timp.. Desi, sa fiu sincera cu mine in primu rand, am sperat ca ceva ce n`am avut niciodata sa se intoarca. Lucru, de altfel, imposibil dupa cum va puteti da seama.

Din fericire, pentru mine, a venit timpul sa renunt. Sa renunt la speranta de a avea lucrul acela, sa renunt la imposibil. A venit timpul sa ma gandesc in primul rand la mine si la fericirea mea .. Si exact asta voi face de acum in colo. Si NIMENI !! nu`mi va sta in cale.. Absolut nimeni.

Si cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa facem asta cand ajungem in aceasta situatie.. E musai ..

You gotta let it go, if it comes back that`s just how you know it`s yours ..

Eu am realizat putin cam tarziu, dar stiti cum se spune:

Mai bine mai tarziu decat niciodata .

Ati fost vreodata in situatia asta ?! Cum v`ati descurcat ?!